....elevii clasei au fost pedepsiti cu o "Ora de dictare" a poetului francez Jacques Prévert (4 februarie 1900 - 11 aprilie 1977). Cititi ce au avut de facut si ce s-a intamplat.....
Doi si cu doi fac patru
patru si cu patru opt
opt si cu opt fac saisprezece...
Repetati! spune profesorul
Doi si cu doi fac patru
patru si cu patru opt
opt si cu opt fac saisprezece...
Dar iata pe cer
pasarea-lira
copilul o vede
copilul o aude
copilul o roaga:
pasare scapa-ma
pasare draga
joaca-te cu mine!
Atunci pasarea coboara si se joaca
cu copilul
Doi si cu doi fac patru
Repetati! spune profesorul
Si copilul se joaca
pasarea se joaca cu el...
patru si cu patru fac opt
opt si cu opt fac saisprezece
dar saisprezece si cu saisprezece ce-or fi facând?
Saisprezece si cu saisprezece nu fac nimic
si-n primul rând
n-au niciun chef sa faca treizecisidoi
si o sterg afara cât pot mai curând.
Si copilul a ascuns pasarea
în pupitru
si toti copiii
o aud cântând
si toti copiii
aud muzica
si opt cu opt se cara binisor
patru cu patru doi cu doi
O sterg frumos la rândul lor
si unu si cu unu nu fac nici unu si nici doi
ci fug si nu se uita niciunul înapoi
Si pasarea lira cânta
si copilul cânta
si profesorul striga:
Termina secatura! Nu trancani în gol!
Dar toti ceilalti copii
asculta muzica
pe când peretii clasei
se prabusesc domol
Si geamurile redevin nisip
cerneala redevine apa
si creta stânca lânga mare
pupitrele în arbori se prefac
penitele în pasari calatoare.
Atunci elevilor li s-a dat alta tema : sa faca portretul unei pasari....Desigur poetul le-a dat instructiuni in traducerea lui Gellu Naum:
Mai întâi pictezi o colivie
cu usita larg deschisa,
apoi pictezi
ceva cât mai dragut
si cât mai simplu:
ceva frumos,
ceva util
pentru pasare;
pe urma pui tabloul pe-un copac
într-o gradina,
într-un crâng,
într-o padure
si te ascunzi dupa copac
fara o vorba
fara sa te misti…
Se-ntâmpla uneori ca pasarea sa vina repede,
dar se mai poate întâmpla sa treaca ani si ani
pâna se hotaraste.
Atunci nu te descuraja –
asteapta, asteapta daca e nevoie ani întregi.
Viteza sau încetineala cu care pasarea soseste
n-au nici o legatura
cu faptul ca tabloul e reusit sau nu.
Când pasarea soseste –
daca soseste –
pastrezi cea mai adânca liniste:
astepti mai întâi ca pasarea sa intre în colivie
si dupa ce a intrat
închizi usita binisor cu pensula,
apoi
stergi toate gratiile una câte una
cu mare grija, nu cumva s-atingi vreo pana.
Pe urma faci portretul arborelui, alegând
din toate crengile pe cele mai frumoase,
iar pentru pasare pictezi dupa aceea
frunzisul verde si racoarea vântului,
pulberea soarelui,
fosnetul gâzelor prin iarba în caldura verii,
apoi astepti ca pasarea sa cânte…
Daca nu cânta
e semn rau –
semn ca tabloul nu e bun,
dar daca vrea sa cânte, e semn bun,
e semn ca poti semna.
Atunci îi smulgi o pana
binisor de tot
si pe un colt al pânzei te iscalesti cu ea.
Pasarea canta :
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu