A fost cum a fost intr-un fel tot a fost...

“A fost cum a fost intr-un fel tot a fost caci niciodata nu a fost ca intr-un fel sa nu fi fost” spunea bravul soldat Svejk.
Deci cum a fost? Cam asa:
Pe la ora 10 a sunat vecina mea Evike la usa si mi-a spus:
-Hai vecina sa mergem la vot sa ne facem datoria de cetatean.Barbatii s-or duce ei mai tarziu.Hai sa merem noi pana nu vine ploaia ca e innorat afara si-i gata sa se porneasca.
-Bine,Evike,hai ca ma imbrac si mergem.
In cinci minute am fost gata.Nici nu ajungem bine la coltul strazii ca unul cu o taraba,cam zgribulit saracul,ne imbie sa ne luam niste pixuri.Ii bine sa ai intotdeauna un pix la tine.Ne mai da o lista cu cinci nume explicandu-ne :
-Astia-s candidatii nostri…Stiti cum e …Sunt independenti nu prea au avut bani sa-si faca si ei campanie.N-are importanta pe care din ei il votati…Doar sa fie unul din ei.
Am luat lista si cate un pix de fiecare candidat pentru ca,oricum,nu m-am nimerit la TV atunci cand au fost prezentati si macar sa fiu si eu cat de cat informata.
Si am pornit mai departe spre sectia de votare.
In fata farmaciei o multime de oameni stateau la coada.In vitrina farmaciei un afis cu Domnul Oprescu – si un indemn:VOTATI PENTRU SANATATEA SISTEMULUI SANITAR DIN ROMANIA.Am aflat de la oameni ca se dadeau gratuit niste medicamente de folosinta uzuala: algocalmin,antinevralgic,vata,spirt,prezervative,etc. toate ambalate intr-o punga de plastic cu poza lui Oprescu pe ea.
-Hai sa stam si noi la coada ca nu strica niciodata sa ai asa ceva in casa.
Ne-am luat si noi punga cu medicamente si am plecat mai departe.
Cam o suta de metri departare de farmacie o alta taraba.Doi tipi,reprezentantii lui Becali si Vadim.Ei s-au coalizat si isi fac campanie impreuna caci nu conteaza pe care din ei ii votati.Cel al lui Becali ne explica ca D-l Becali participa si el la Programul Prima Casa el platind introducerea curentului electric in aceste case.Dar cum noi avem casa am vrut sa vedem ce ne ofera reprezentantul lui Vadim.Dar asta era nervos nevoie mare si nu se putea concentra la oferta:
-Ai dracu’sa fie ei cu gulasul lor cu tot!Au imputit tot aerul!
Intr-adevar se simtea un miros apetisant de mancare.Evike ma trage repede dupa ea.Ea recunoscuse imediat mirosul.
La cateva sute de metri era amenajat un cort in care erau cateva mese,iar afara un paprikajancsi imbracat intr-un costum multicolor si stralucitor ne invita bilingv sa intram:
-Gulas,gulas unguresc cu csipos paprika!
Am intrat cu Evike si am mancat pe nerasuflate gulas facut ca la mama lor acasa.
In timp ce mancam am intrebat-o pe Evike:
-Cum il cheama pe candidatul vostru?
-Nu stiu,o sa vad pe buletinul de vot,imi spune Evike preocupata sa-si manance gulasul.
-Nagyon finom volt! ii spun vecinei dupa ce am terminat de mancat.De cand locuim alaturi mai rup si eu cate-o boaba in ungureste.
Satule,plecam mai departe.Nu foarte departe o taraba cu crini albi care raspandeau un miros puternic.Nu mi s-a parut deloc potrivit mirosul de crin dupa ce ma saturasem cu gulas.Nu stiu de ce asociez parfumul crinilor cu atmosfera de inmormantare.Am tras-o pe Evike spunandu-i:
-Hai de-aici ca n-a murit nimeni!
Si am plecat.Un pic mai departe o taraba cu trandafiri rosii.Splendizi trandafirii.Se facuse o coada destul de mare.
-Cate trei trandafiri de fiecare,sa ajunga la toata lumea! auzim strigand o voce.
Ajungem si noi la rand si ne repezim sa ne luam trandafirii.Dar instantaneu ii aruncam din mana sugandu-ne degetul intepat.Puteau macar sa-i curete de ghimpi convenim noi si plecam dezamagite fara trandafiri.
Mai erau mai putin de 200 de metri pana la sectia de votare cand ne apare in fata o taraba pe care se aflau o gramada de galeti portocalii toate pline cu portocale.
-Uite Evike,e chiar desertul potrivit!
Portocalele erau proaspete ca la inceput de sezon si unele aveau si frunzulite.Am mancat pe saturate si ne-am mai luat si cateva in buzunare.
Apoi,cu gustul placut de portocale in gura,am intrat in sectia de votare si am votat fiecare dupa cum ne-a indemnat constiinta.
Pe drumul spre casa am palavragit impreuna cu Evike despre una,despre alta,de-ale noastre de-ale femeilor si am rugat-o pe Evike sa-mi dea si mie reteta gulasului unguresc.
Din departare de la un balcon se auzea vocea Andei Calugareanu….

Legenda spune c-am ucis......

-Nu,domnule judecator,eu n-am ucis ,eu doar...eu doar era sa omor ...pisica.
-Cum asa ? Ia da dumneata o declaratie cu privire la cele intamplate.
-Da ,ascultati-ma va rog...
Ma gandeam odata (stand stramb si judecand drept ) la ce-am facut in viata si ce regret din ce-am facut. Mmmm.....nu cine stie ce....Poate as fi facut putin altfel ,in alte conditii dar nu regret ce am facut.
Durerea e :CE N-AM FACUT. Ia uite cum ma urmareste vorba asta a primei mele sefe de la prima fabrica unde am lucrat....Stagiara fiind si cea mai tanara in birou isi varsa cateodata naduful pe mine :
-Iuliaaaaa ?!
-Ce-am facut ? intrebam mirata si oarecum infricosata
-Ce n-ai facut , asta-i problema !
Bineinteles ca n-avea dreptate intotdeauna ,ea care masura harnicia subalternilor in numarul de kilometri facuti in fabrica.Mergeam cu ea odata prin fabrica si un coleg mergea si el prin curte in pas de maraton....era timp frumos ,aer de munte,nu se taia nimic si mirosul era acceptabil,de fapt ,noi oricum ne obisnuisem (lucram la un abator ).
Daca faceai de cateva ori turul fabricii te puteai declara multumit de miscarea fizica pe care ai facut-o in ziua aceea.Vazandu-l ,m-a privit serioasa si mi-a spus:
-Doamne ,cat mai munceste si omul asta !
Dar sa revin la ale mele ......CE N-AM FACUT ?
De pilda, eu nu mi-am dat niciodata demisia.M-am frustrat de placerea de a-i spune sefului cu o superioritate afisata :
-M-am saturat,va bag in .... pe toti,n-aveti decat sa va descurcati,eu plec ! Imi dau demisia !
La care seful ,batand in retragere,cu o privire in care se citea teama de a fi lasat balta tocmai acum cand era atat de mult de lucru ingaima impaciuitor :
-Hei,stai usor,ce te-ai aprins asa ?Unde sa pleci ? Tocmai acum ?
Bineinteles ca anulez din start varianta in care seful mi-ar fi raspuns :
-Ce-ai zis ? Mai esti si obraznica ? N-ai decat sa pleci !
Nu....asa ceva cu mine nu s-ar fi putut intampla.
Deci,asta e ! Nu mi-am dat niciodata demisia si faptul e consumat.Am ajuns la pensie si nu mai am cum sa-mi dau demisia.O placere din care n-am gustat niciodata ....Poate daca m-oi angaja undeva DINCOLO ....Doar asa ca sa-mi dau si eu demisia.
CE N-AM MAI FACUT ?
Eu n-am trantit niciodata usa in urma mea....Da....dupa o cearta de-aceea de zile mari sa iesi spectaculos din scena trantind usa in urma ta ! Intotdeauna eu am fost doar spectatorul mut de admiratie....Au facut asta de multe ori EL , fiica mea cea mica -cred ca ei bat recordul - apoi tusica ...
Tusica ,"fratele cel mare" in varianta feminina -uneori simt si acum cum ma tragea de codite cand nu stiam tabla inmultirii..Noroc ca nu mai am codite.. ..
Si sora mijlocie...Dumnezeu s-o ierte....Ba chiar si fiica mea cea mare de vreo doua ori....Oare ?
Oooo, dar pentru asta inca nu-i timpul pierdut.....Mai pot s-o fac si am s-o fac .M-am hotarat !
Sa ma gandesc cum am s-o fac ....
Din pacate usa de la apartament ,saraca,abia se mai tine ....Daca am s-o trantesc o data se duce dracului si n-am bani sa cumpar alta....Apoi n-are sens s-o fac cand e EL acasa... E cam greu ,daca nu chiar imposibil , sa-l las pe EL mut ....si mai ales de admiratie ....
Trebuie sa elimin din start variantele care nu-mi garanteaza reusita.Pe mine ma intereseaza sa trantesc usa cu zgomot si sa am cel putin un spectator -ideal ar fi vreo doi ,trei ca sa poata impartasi impresii intre ei. N-are sens sa ma incurc cu certuri premergatoare ....astea sunt maruntisuri fara importanta.
Cred ca am gasit ! Am sa trantesc usa de la intrarea in bloc.E o usa metalica ,grea de tot care atunci cand se tranteste face un zgomot de se aude pana la etajul patru si pur si simplu tremura geamurile de parca ar trece tancuri pe strada. Mai ramane sa-mi rezolv spectatorii ceea ce nu-i chiar atat de greu pentru ca vecinele stau de multe ori in fata blocului la barfe .Tocmai acum e innorat si nu cred ca e cineva in fata blocului ,dar cum iese soarele ies si ele....
Am sa-mi iau o mina serioasa asa ... sa creada ca sunt tare furioasa .N-am sa le salut pentru ca atunci trebuie sa si zambesc (macar fals ,dar tot zambet se cheama) si stric tot efectul .
Cum a iesit soarele cum au si aparut trei vecine la sporovait in fata blocului.Una mai batrana si-a adus si-un scaunel sa stea la soare.M-am imbracat repede,m-am pieptanat putin,mi-am pus geanta pe umar ,am inchis usa de la apartament si doar cativa pasi ma desparteau de usa de la intrarea in bloc.
Am pus mana pe clanta si am tras-o cu putere sa se deschida cat mai larg ,am iesit repede fara sa ma uit la vecine si .....nici nu stiu ce-am auzit mai repede:zgomotul usii trantite sau un mieunat salbatic si prelung care m-a ingrozit pur si simplu.M-am intors speriata dar una din vecine a fost mai sprintena ca mine si s-a repezit sa deschida usa luand motanul speriat de moarte si cu codita zdrobita in brate.Era motanul ei care nu stiu cum se furisase pe langa mine cand am iesit si usa i-a prins codita, zdrobind-o.Imi venea sa plang de ciuda.Imi placeau pisicile la nebunie,avusesem si eu pana a avea nepoti si chiar ma intelegeam foarte bine cu motanul vecinei -Miky il cheama- e foarte bland si foarte frumos :un motan mare,roscat ,tigrat cu niste ochi verzi tare frumosi,si o codita lunga pe care o purta tantos ridicata in sus.Venea deseori la mine si statea cuminte sa-l mangai.
Uneori il lasam sa-mi faca masaj ca era tare priceput ! Nu ma credeti ? Ia priviti:


Vecina se facuse alba ca varul si cand m-a vazut ca ma apropii de ea .....doamne ce-a fost la gura ei :
-Esti nebuna de-abinelea? Voiai sa-l omori? Pai ce fel de maniere sunt astea ? N-ai invatat pana la varsta asta cum se inchide o usa? Nici nu ma asteptam de la tine ,femeie batrana ,sa faci asa ceva! Pai ce sa mai zicem de astia tineri? Daca esti nervoasa du-te descarca-ti nervii pe barbatu'tau nu pe motanul meu.Nesimtita ce esti !
N-am avut nici o sansa sa-mi asculte scuzele.Am intrat in casa suparata si lecuita definitiv de dorinta de a mai tranti vreo usa.
Seara vecina a sunat la usa mea :
-Uite chitanta de la veterinar, sa vezi si tu cat m-a costat isprava ta.Si poti sa te bucuri ca scapi numai cu atat ,ca nu te dau si in judecata cum fac aia de prin America .Ca asa ai merita sa-ti fac !
Nu aveam ce comenta ,avea dreptate.Am luat chitanta (cateva sute de lei ) ,am decontat-o si merg in fiecare zi la Miky sa-l mangai si-i duc bunatati ca sa ma ierte.