Astazi,conform Wikipedia,este Ziua mondiala a luptei impotriva tuberculozei epidemice.Aceasta zi marcheaza momentul in care Robert Koch a informat oficial comunitatea stiintifica internationala ca a descoperit bacilul TBC,pe 24 martie 1882.
Existenta acestui bacil a preocupat nu numai persoanele din lumea stiintifica ci chiar si pe poeti fiind "Un subiect anume facut pentru poeti !" dupa cum declara poetul George Toparceanu la o conferinta tinuta special pentru dezbaterea acestui subiect ,de fapt " o oda" inchinata acestui bacil infricosator.
Ca sa nu va plictisiti am sa spicuiesc doar cateva idei din aceasta conferinta,idei care va vor dezvalui ce este de fapt acest bacil ,unde se gaseste si masuri de prevenire a imbolnavirii cu acesta.
Din urmatoarele versuri veti descoperi unde puteti sa-l intalniti:
Bacilul despre care as vrea sa va vorbesc
Se afla-aici în sala... stiu bine ca m-asculta,
Dar nu vrea sa-si tradeze prezenta lui oculta.
Intrarea n-a platit-o fiindca-i mititel,
Dar unde-i lume multa acolo e si el!
Incognito ca regii si nepoftit patrunde
În orice fel de casa; îl întâlnesti oriunde:
În berarii, pe strada, la cinematograf;
Îi place sa se joace cu alti bacili în praf;
Se duce la plimbare cu trenul, cu tramvaiul,
Si peste tot se tine de bietul om ca scaiul,
În fabrica, la scoala sau pe trotuar hai-hui, —
Dar peste tot îsi vede de-afacerile lui!
Îsi da ades pe credit persoana lui culanta
Cu o scadenta lunga, când nu e... galopanta,
Regia de tutunuri îi face mult rabat;
La bauturi spirtoase e cointeresat;
Din orice-abuz profita... La pânda, invizibil,
În lupta mare-a vietii e mic, dar e teribil —
Si chiar atunci când pare ca doarme, e destept,
La primarii el este , , consilier de drept"
Si, tare-n atmosfera comunelor urbane,
E cel mai mare dusman al speciei umane...
Desi e mic bacilul e foarte periculos :
O fi el mic, bacilul... da-i rau! Pe lânga el,
O biata matahala de urs e ca un miel.
Câti oameni mor, de pilda, în fiecare tara
Mâncati de ursi? Trei-patru...
Pe când aceasta fiara,
Acest vrajmas de moarte al genului uman
Ataca si distruge pe fiecare an
Nu zece, nu o suta... ci mii si mii de vieti,
Ci zeci de mii si sute de mii de tinereti "
Ca judecându-l dupa ispravile lui crunte
Si dupa lacomie, apare cât un munte!
Un monstru, un balaur încolacit în spatiu
Ce-nghite fara mila, înghite cu nesatiu
Si tot nu-i mai ajunge, tot nu mai e satul...
Cum arata bacilul,ce forma are din ce specie face parte :
Dupa savanti si medici ca doctorul Argon,
Bacilul se prezinta sub forma de baston...
Dar bolnavii, saraicii, spun doctorului Ciuca,
Ca lor li se prezinta sub forma de maciuca!
Ce-i el de fapt? Un zero, un fel de vârcolac
Nici cât un ou de musca, nici cât un vârf de ac, —
Ceva asa, cilindric...
S-a zis ca face parte din regnul vegetal,
Dar eu nu cred... fiindca nu-mi pare natural
Sa fie din aceeasi familie cu floarea,
Sa fie var cu macul si ruda cu cicoarea,
Cu gingasa mimoza, cu palidul narcis...
Ar însemna ca-si face familia de râs!
Nu, nu prea are alura de planta — dimpotriva:
Ati întâlnit vreodata o planta agresiva?
Vazut-ati dumneavoastra o floare sau un pom
Sa sara din gradina si sa se dea la om?
Ori ati putea concepe vreun fel de ciupercuta
Ce sta sa se rapeada, când nimeni n-o asmuta?...
Dar, în sfârsit, s-admitem ca scârba asta mica
Ar mosteni-n caracter ceva de la urzica, —
Felul cum actioneaza :
Nu prea importa regnul din care face parte
Cât mai cu seama felul cum stie sa se poarte.
Distruge-n organisme tesuturile vii;
Se instaleaza în trupuri firave de copii;
Îl poarta-n nas si-n gura aproape-orice persoana.
De obicei, traieste la umbra. Scos la soare,
Devine melancolic si, câteodata, moare.
Dar nu întotdeauna. Uscat ca o mumie,
Ades, de suparare, el cade-n letargie,
Devine colb, se-nalta pe-un strat de aer moale,
Pluteste-n atmosfera... si dând mereu târcoale
În jurul nostru, iarasi gaseste un cotlon
Si capatând viata — devine iar baston!
Felul cum se inmulteste :
El dragoste nu face. Cu omul în contrast,
Bacilul lui Koch este surprinzator de cast.
Dar cum se înmulteste atunci? Prin ce minune?
— Prin sciziparitate sau prin diviziune:
Se rupe-ntâi în doua... apoi se face-n patru...
Si-n noua luni e-n stare sa-ti umple acest teatru
Cu fii, nepoti, nepoate, si socri mari, si frati,
Si veri, si verisoare, si cuscri, si cumnati,
Ca nici un fel de baba (de-a lor) n-ar fi în stare
Sa-ti spuna a cui este si câte neamuri are!
Si ,in sfarsit, cateva masuri profilactice :
Cum toata lumea stie, microbul se propaga
Prin aer, prin contactul cu un bolnav în casa,
Prin lapte si prin carne de vaca ofticoasa, —
Dar mai ales sarutul, când cade pe-un teren
Prielnic, raspândeste agentul patogen.
Deci n-ar fi rau, fiindca prudenta e de aur,
Sa va feriti din calea acestui mic balaur
Si orice om cuminte sa cugete mai des
Ca n-are nici o graba si nici un iteres
Sa moara de ftizie...
Ca poate sa-si aleaga o alta maladie [1]
Sau poate sa-si dea singur în cap c-o caramida,
În caz când existenta îi pare insipida;
Dar daca-i place viata si soarele, atunci
E bine sa respecte aceste vechi porunci,
Pe care medicina de-un veac i le prescrie
Si dumenalui se face mereu ca nu le stie:
Sa nu stai toata ziua vârât cu nasu-n scripte,
Iar laptele si carnea — sa fie bine fripte.
În orice alimente si-n orice bautura
Sa puneti acid fenic — nu mult: o picatura...
Si cel putin o data la doua saptamâni
Tot omul sa se spele pe fata si pe mâini...
La posta sau la gara (si-n orice loc murdar)
E obligat tot omul sa scuipe-n buzunar,
Ca pe podea nu-i voie decât în caz de boala...
Iar când te duci la teatru sau intri în vreo scoala
Si aerul de-acolo îti pare echivoc,
E mai recomandabil sa nu respiri de loc...
Acei ce au bronsita sau tuse magareasca,
De semenii lor teferi grozav sa se fereasca!
Sa nu-si mai piarda noaptea cu lucruri nepermise,
Sa tina toata iarna ferestrele deschise
Iar vara sa se duca la aer, la Sinaia,
Sa steie-nchisi în casa, c-afara-i uda ploaia...
Pe lânga asta-i bine, când suferi de-anemie,
Cu propria ta viata sa faci economie.
De nu vrei ca la urma sa te trezesti mofluz,
Evita surmenajul si orice fel de-abuz,
Rareste-o cu tutunul, mai lasa bautura!...
Iar daca, din pacate, vrei sa-ti apropii gura
De epiderma unei persoane din elita, —
Oricât ar fi persoana accea de grabita,
La locul ce urmeaza sa fie sarutat
Sa dai întâi c-o cârpa muiata-n sublimat.
Ori, ca sa fiti mai siguri de viata, eu va zic:
Nu sarutati nici mâna, nici gura, nici... nimic!
Cam asta-i tot....
