Toamna se numără bobocii....

Aici e toamnă  încă....E adevărat, au fost zero grade azi noapte  şi  de dimineaţă era un strat apreciabil de brumă peste vegetaţia care mai persistă în grădină. Dar  acum,  un soare strălucitor încălzeşte atmosfera.
Spuneam  că toamna se numără bobocii....Număr şi eu  bobocii mei  de .....pisică ! Alţii nu am....Deci :
1-Roşcata, 2-Bălţata, 3-Pestriţa şi 4-Negruţa.  Bineînţeles,  s-ar putea să fie varianta masculină a lor, dar încă nu ne putem da seama  pentru că nu avem voie să-i atingem. Mama lor e foarte vigilentă şi grijulie!
Au venit pe lume în 14 octombrie (i-a adus Sfânta Parascheeva !) , deci mâine vor avea două săptămâni !
Iată-i :

O să vă ţin la curent cu evoluţia lor. La mulţi ani, bobocilor!

Nu fiţi risipitori....

.... că vine iarna....proviziile sunt bune...

Nici amorul nu trebuie risipit....că vine iarna....

E toamnă iar....

...sau pe româneşte :"Brumărel, surprinde-mă..."

Eu vă surprind (oare a cât-a oară?) cu poezia lui George Topârceanu "Octombrie" pentru că nu mă  satur niciodată  să citesc poeziile lui Topârceanu.

Octombrie-a lăsat pe dealuri
Covoare galbene şi roşii.
Trec nouri de argint în valuri
Şi cântă-a dragoste cocoşii.

(Ah, unde naiba 'or fi cocoşii?)

Mă uit mereu la barometru
Şi mă-nfior când scade-un pic,
Căci soarele e tot mai mic
În diametru.

(Hei, unde-ai pus barometrul ăla ?)

Dar pe sub cerul cald ca-n mai
Trec zile albe după zile,
Mai nestatornice şi mai
Subtile…

(Ce zi e azi? Doamne, cum mai trece vremea...)

Întârziată fără vreme
Se plimbă Toamna prin grădini
Cu faldurii hlamidei plini
De crizanteme.

(Eu aş fi pus nişte maci pe hlamida aia...s-o întinerească  un pic...)
 
Şi cum abia pluteşte-n mers                                              
Ca o marchiză,
De parcă-ntregul univers
Priveşte-n urmă-i cu surpriză, -

Un liliac nedumerit  
De-alura ei de domnişoară
S-a-ngălbenit, s-a zăpăcit
Şi de emoţie-a-nflorit                                         
A doua oară…


(Da....cum se pricep  unele  să-i  zăpăcească...)

De Ziua Marinei ...

şi bineînţeles a Mariilor ...

Cum miroşi un trandafir.....

Întâi şi-ntâi îl ocheşti, îl admiri din depărtare  şi-i  zâmbeşti.... cam aşa :

Apoi te aşezi lângă el şi  îl priveşti cu atenţie şi admiraţie spunându-i vorbe dulci, laudându-i culoarea şi prospeţimea şi chiar poţi să-i trimiţi şi sărutări....Le va primi cu drăgălăşenie şi te va răsplăti cu parfumul lui care se va propaga prin aer către tine,  fără să fie nevoie să-ti bagi nasul în cupa lui  în care ai putea întâlni o albină care nu este întotdeauna prea ospitalieră ....
Uite-aşa :

Gutuiul

Sunt un gutui bătrân ...Noroc cu cele câteva ramuri  tinere care mi-au crescut în primăvară  de m-au lăsat şi nu m-au tăiat de tot....Florile de pe ramurile astea noi s-au scuturat deja....A venit vara !   E o căldură înăbuşitoare.... Dar azi am avut o bucurie....poate e ultima....cine ştie? ...
Grădinarul (sau cine o fi ăsta care m-a tăiat ?) mi-a atârnat un furtun de ramura cea mai înaltă ce mi-a
 lăsat-o...M-am răcorit un pic....E bine....Apoi am auzit râsete de copii....Au venit copiii !  Tare mă bucur văzându-i  jucându-se  prin grădină....Nu vin atât de des cât mi-aş dori....Dar astăzi au venit ! Şi s-au răcorit şi ei sub duşul  improvizat  sub creanga mea cea mai înaltă....Ia ....ia priviţi şi voi :

Nu-i aşa că e o minune ce mi s-a întâmplat ?!

Minutul de cultură şi ....amuzament

Scăpaţi de emoţiile create de alegerile europarlamentare, de noaptea albă plină de socoteli politice şi de palpitaţiile create de această zi care va zgudui din temelii politica românească urmărind timp de 45 de secunde un recital de muzică clasică. La pian  o viitoare mare pianistă...asta dacă nu s-a răzgândit deja....