vineri, 29 octombrie 2010

Adio,dar raman cu tine...

E vineri seara,inceput de weekend dupa o saptamana de munca ,de griji,de framantari politice si multe altele.Va propun un film de dragoste,o comedie romantica din vremuri mai vechi dar mai linistite in care mai vedeam si filme bune (inca!).
Garantez ca va veti binedispune si veti incepe weekend-ul mai optimisti.
Filmul "The Goodbye Girl" (Adio,dar raman cu tine.) este o productie americana din anul 1977 regizata de Herbert Ross,dupa un scenariu original de Neil Simon.Un film cu 4 nominalizari la Oscar si un premiu castigat pentru cel mai bun actor interpretat de Richard Dreyfuss-Richard Stephen Dreyfus(n. 29 octombrie 1947,Brooklyn,New York,SUA)-actor,producator,scenarist,regizor pe care,desigur,l-ati mai vazut si in alte roluri foarte reusite,mai bine cunoscut la noi din filmele regizate de Steven Spielberg :Falci si Intalnire de gradul III.
Ii urez actorului "Happy Birthday !" si dvs.Vizionare placuta !



miercuri, 27 octombrie 2010

Seara.... capriciilor

Nu,nu cele ale politicienilor nostri....Acelea ne fac mult rau...
Mai bine ascultati asta:


Nicolo Paganini - Sonata nr. 2 pentru vioara

sâmbătă, 16 octombrie 2010

Seara Oscar Wilde



Citate:
-Am gusturi simple. Mă mulţumesc cu ce-i mai bun.
-Cine, fiind iubit, este sărac?
-Să îţi trăieşti viaţa este ceva foarte rar. Majoritatea oamenilor doar există.
-Adevărul este rareori pur şi niciodată simplu.
-Dacă banii nu aduc fericirea, atunci vreau să îmi trăiesc nefericirea într-un confort total.
-Îmi plac oamenii mai mult decât principiile şi nimic pe lume nu-mi place mai mult decât oamenii fără principii.
-Trebuie să fim modeşti şi să ne amintim că toţi ceilalţi ne sunt inferiori.
-Întotdeauna iartă-ţi duşmanii. Nimic nu-i agasează mai mult.
-Sufletul se naşte bătrân, dar devine tânăr. Asta este comedia vieţii. Iar corpul se naşte tânăr şi devine bătrân. Asta este tragedia vieţii.
-Omul este un animal raţional care întotdeauna îşi pierde cumpătul atunci când este chemat să acţioneze în concordanţă cu principiile raţiunii.
-Când o femeie se mărită din nou, o face pentru ca şi-a detestat primul bărbat. Când un bărbat se recăsătoreşte, o face pentru că şi-a adorat prima soţie. Femeile îşi încearcă norocul; bărbaţii şi-l riscă.
-Cred că Dumnezeu, la crearea omului, cumva şi-a supraestimat abilităţile.
-Oamenii cunosc preţul fiecărui lucru, dar valoarea nici unuia.
-Fiecare dintre noi suntem un diavol, şi transformăm lumea în care trăim în propriul iad.
-Deosebirea dintre literatură şi ziaristică este că a doua este de necitit, în timp ce literatura e necitită.

sâmbătă, 25 septembrie 2010

"Printre picaturi de cuvinte"



Nu acum

Nu ma aplaudati acum
Ca n-are rost
Nu sunt ceea ce vedeti voi
Nu sunt eu nici in cuvinte
Nici in versuri
Sunt undeva in aburi
Si in ganduri
Sunt undeva in roua
Si in vanturi
In canturi
Si in plansuri.

Nu ma aplaudati acum.



Lacrima

am crezut ca mi-am plans toate lacrimile
intr-o zi de ianuarie

la un moment dat
imi cautam o lacrima
intr-un coltisor din suflet
intr-n ungher de mister
intr-un unghi neperceput de simturi
si am crezut ca mi-a secat si mie marea.

am vrut sa arat lumii
lacrimile
asa cum altii isi arata comoara
si atat am cautat
pana cand mi-am gasit o lacrima
superba
stralucitoare
si mi-am pus-o pe obraz
ca acolo ii este locul
pe un obraz
si nu ascunsa in unghere nevazute.

luni, 25 ianuarie 2010

Dragostea intr-o mansarda

Mi-e ,uneori,sufletul faramitat asa cum faramitezi un cearsaf vechi,de exemplu,ca sa-l transformi in multe carpe de sters praf,de spalat vase,de curatat pantofi,de spalat geamuri,de spalat faianta din baie,de spalat toaleta ,de lustruit mobila si cate si mai cate…Cum se poate repara un suflet faramitat in asemenea hal…?....
Cand eram mica mama taia carpele vechi in fasii lungi, subtiri cam de 1–2cm latime,le facea ghemuri si apoi le tesea din nou de ieseau un soi de covorase multicolore pe care le punea pe hol,in bucatarie,la usa de la intrare de sters picioarele inainte de a intra in casa…
Of…”suflete bun la toate”…
Am aflat ca Dumnezeu l-a chemat pe sefu’-da"Seful sectorului suflete"-la El si i-a zis:”Ia vezi ce-i cu sufletul acela… ca prea e peste tot si nicaieri.Zi-i sa lase Dracu’ intamplarea aceea stupida si sa-si vada de treaba.A inceput un lucru bun ,un soi de "Cruciada a culturii" cum ii spune un suflet tanar celebru si bun de tot.Da,sa fie mai atent sa nu-i scape din astia importanti…Stiu ca pe 13 ianuarie a cautat si-a cautat,ba chiar a intrebat cu voce tare:cine s-a nascut in 13 ianuarie? Dar nu s-o fi auzit pana in anul 1598 si uite ca l-a pierdut pe:
François Mansart (n.13 ianuarie 1598,Paris – d.23 sept. 1666,Paris) arhitectul francez,cel care a inventat mansarda .....


si sufletul acela nu poate canta...."
Asa ca m-am intors in 13 ianuarie....

duminică, 3 ianuarie 2010

Dulce sa ne fie ...anul !

Dulce-amarui ca....ciocolata.V-ati saturat de dulce dupa atatea sarbatori?
Un pic de ciocolata nu strica,in fiecare zi,daca e amaruie,cu 80% cacao.E buna chiar si la inima.
Priviti,poate vi se face pofta...

sâmbătă, 26 decembrie 2009

Pygmalion

Pygmalion,conform legendei,a fost un sculptor cipriot care a creat din fildes sculptura unei femei.El s-a indragostit atat de tare de opera sa incat Venus i-a dat viata sculpturii,iar Pygmalion a luat-o de nevasta.
Eu am facut de Craciun un cozonac atat de bun incat m-am indragostit atat de tare de el ca ...l-am mancat pe tot.Glumesc,desigur....nu chiar pe tot....
De fapt,voiam sa va invit(nu la cozonac)la un musical,un film muzical creat dupa piesa de teatru a lui George Bernard Shaw inspirata din legenda mitologica a lui Pygmalion.
George Bernard Shaw (n. 26 iulie 1856, Dublin - d. 2 noiembrie 1950, Ayot Saint Lawrence) a fost un scriitor irlandez,laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1925,considerat cel mai mare dramaturg de limbă engleză de la William Shakespeare. Shaw s-a făcut cunoscut atât ca autor de piese de teatru, cât şi în calitate de critic de artă şi publicist politic.
"Pygmalion" a devenit o piesa foarte populară ca musical în prelucrarea lui David Lean sub numele"My Fair Lady".
Filmul muzical "My Fair Lady",realizat in anul 1964 sub regia lui George Cukor dupa un libret de Alan Jay Lerner si muzica compusa de Frederick Loewe,este o capodopera a cinematografiei americane,premiat cu opt premii Oscar,in care Audrey Hepburn si Rex Harrison,actorii principali,ne incanta inimile.
Profesorul Henry Higgins(Rex Harrison),un lingvist snob, pariază că va transforma o florăreasă simplă, Eliza Doolittle(Audrey Hepburn),într-o atracţie a lumii mondene londoneze numai învăţând-o să vorbească cu un accent specific înaltei clase. Ca şi Pygmalion,el se îndrăgosteşte de propria creaţie.
Iata cateva imagini:
Florareasa in lumea ei :

Eleva lui Higgins:

Prima aparitie in lumea buna:

Profesorul indragostit de creatia lui si finalul filmului: