miercuri, 6 iunie 2012

Moment poetic

De cate ori deschid fereastra....(asta se rosteste cu un ton deosebit de grav dupa care urmeaza un moment de suspans in care dvs.asteptati.....asteptati....asteptati....)
..............................................
..............................................
..............................................
De-atatea ori o-nchid la loc.


Asa s-a intamplat si azi dimineata foarte devreme cand am vrut sa o vad si eu pe Venus facandu-i ochi dulci Soarelui,dar blocul de 10 etaje din fata blocului meu mi-a taiat orizontul si ....n-am vazut nimic.Unde mai pui ca si ploua  cu galeata.
Drept urmare o cred pe NASA care a avut mai mult noroc si a reusit sa filmeze tot.Iata o fotografie:
Venus  ar fi punctul acela negru....da....  negrul  e  o culoare eleganta....
Peste 105 ani poate am mai mult noroc si fac si eu o poza....

Desigur ,exista multa poezie in aceasta intamplare ,dar  eu voiam sa va trimit la culcare cu o poezie  a lui
Alexandr Puskin (n.6 iunie 1799-10 februarie 1837),cel mai mare poet rus.

Eu Te-am Iubit

Eu te-am iubit si poate ca iubirea
În suflet înca nu s-a stins de tot;
Dar nici neliniste si nici tristete
Ea nu îti va mai da, asa socot.
Fara cuvinte te-am iubit, fara nadejde,
De gelozie, de sfiala chinuit.
Dea Domnul sa mai fii cîndva iubita
Asa adînc, asa gingas cum te-am iubit.


Asta ,e....Noapte buna !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu