Data de 29 iunie marchează semnarea la Sofia, în anul 1994, a Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, ce oferă cadrul legal internaţional de cooperare pentru asigurarea protecţiei apei şi resurselor ecologice, precum şi pentru utilizarea lor durabilă în bazinul hidrografic al Dunării.
Hai sa o sarbatorim cu poze,cantece si poezii...
Punctul zero al Dunarii,Donaueschingen în curtea castelului Fürstenberg :
Dunărea este al doilea ca lungime între fluviile Europei (după Volga), fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Izvorăște din munții Pădurea Neagră (Germania) sub forma a două râuri numite Brigach și Breg, ce izvorăsc de sub vârful Kandel (1241m) și se unesc în orașul Donaueschingen (altitudine: 678 m) în curtea castelului Fürstenberg. Numele german al fluviului este Donau, pronunțat /'do.nau/. Dunărea curge către sud-est pe o distanță de aproximativ 2.860 km, până la Marea Neagră. La vărsarea fluviului în Marea Neagră s-a format Delta Dunării.
Unde Dunarea se uneste cu marea :
O poveste valaha care-si gaseste sfarsitul in Dunare scrisa de Maxim Gorki:
Zâna (Poveste Valahă)
Trăia în pădure o zână,
Scăldându-se-adese în ape,
A dat de mreje cu peşte,
Şi zâna n-ajunge să scape...
Cu spaimă-au privit-o pescarii,
Dar Marcu cel tânăr şi iute
În braţe-apucat-a pe zână
Şi dornic a prins s-o sărute.
Iar zâna se dă ca o creangă
Şi-n mâinile lui şerpuieşte,
Se uită în ochii lui Marcu
Şi râde şi tainic zâmbeşte...
În farmec s-a scurs toată ziua;
Dar iată că-n noaptea adâncă
Pierit-a zburdalnica zână...
Se pierde sărmanul de tângă.
Şi zile şi nopţi rătăceşte
Prin codri, pe-a Dunării maluri,
Şi geme-ntrebând: "Unde-i zâna?"
"Nu ştim", râd viclenele valuri.
"Mincună! strigatu-le-a Marcu,
Cu voi ea acuma petrece!"
Şi-ndată s-a dat nebunatic
Cu capul în Dunărea rece.
Se scaldă în Dunăre zâna,
Aşa cum a fost mai-nainte;
Nu-i Marcu... Şi doară în cântec
Ne-aducem de Marcu aminte.
Iar voi pe pământ vă petreceţi
Ca râmele oarbe-n pământ,
Şi nime poveşti nu vă-ncheagă,
Urmaşii cântări nu vă cânt.
Nicolae Labis ne propune sa insotim Dunarea pana la varsarea in mare:
Dunarea
Prieteni dragi, acum porni-vom
Pe malul Dunarii cel clar
Si vom porni nu pe o nava
Ci pe-un vapor imaginar.
Cum fierbe apa in cazane
Si sar dintr-insa stropi marunti
Asa-i si Dunarea cand fierbe
In marele cazan de munti ...
Deasupra ei sunt aburi grosi
Si-n serile cu clar de luna,
Iar nourii s-agata-n brazi
Cand tuna-n vreme de furtuna ...
Pe pod de vase aici, pe vremuri
Ostiri turcesti au navalit ...
Dar i-am izbit si-i biruiram.
Scrisoarea IIIa ati citit?
Spre malul drept si stang curg rauri
Sclipind la marginea campiei
Caci Dunarea-i ca si o mama
Ce langa ea isi strange fiii.
Acum la balti o sa ajungem
Aici se pescuieste crap.
Ce bun e crapul la fiertura!
Ce bun e crapul la protap! ...
Acum Dunarea trei brate
Intinde catre-al marii val
Si cu trei brate-mbratiseaza
Intinsul marii de opal.
Cateva epigrame dedicate Dunarii:
Dunărene
epigramă de Gheorghe Gurău
Şerpuind pe la hotare
Prin Galaţi cătându-şi rost
Cea Dunăre ajunge... "mare"
Iar noi rămânem... cum am fost!
Dacă Dunărea s-ar preface în vin
epigramă de Vasile Ciubotăraşu
Dacă Dunărea s-ar preface în vin,
Un strugure ar fi întreg Pământul.
Beţivi s-ar naşte din senin
Şi-n Dunăre le-ar fi sfârşitul.
Pe Dunăre de-ar curge vin
epigramă de Marian Cioacă
Pe Dunăre de-ar curge vin,
Ar învia şi Păstorel;
Sorbind lichidul cristalin,
Ce tare plin ar fi de el!
Elegie
epigramă de Constantin Păun
Pe Dunăre de-ar curge vin,
M-aş închina Dumnezeieşte;
Iisuse, scapă-mă de chin
Şi fă-mă cât mai iute peşte!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu